Pricomigdale

  
Pricomigdale sau priconuci cum zice MIhaita 🙂

Cand eram copil petreceam foarte mult timp cu matusa mea, sora mamei care locuia in apropiere si care era mereu „acolo” cand aveam nevoie.

Ea facea foarte multe prajituri. In perioada aceea nu se gaseau foarte multe prajituri de cumparat si chiar daca le gaseai erau scumpe.  Imi amintesc cum ajungeam de abia la nivelul mesei dar cautam cu privirea crema de branza cu stafide. Imi amintesc caldura din bucatarie cand incingea soba si cuptorul pentru cozonaci, cand il certa pe unchiul ca deschide usa si intra frigul…”dau inapoi” cozonacii, 🙂 Orice prajitura presupunea o pregatire temeinica inainte si munca multa. Nu avea mixer electric, nu folosea praf de copt sau bicarbonat iar bucataria era pregatita din timp…incalzea incaperea, cuptorul, tapeta tavile cu ulei si faina si scotea apa din unt. Lua „castronul de fier” ( de inox dar eu ii ziceam castronul de fier) si arcul tot de fier( telul :)) si freca untul pana se alegea apa…”eee uite si tu ce unt…plin de apa…apa asta ne strica prajitura” si avea o satisfactie enorma cand vedea stropii de apa desi mainile ii amorteau de cat batea cu „arcul” :). Catronul de fier si arcul erau mereu prezente…

Bezelele erau sacrificiul suprem :). Tineam castronul de fier cu manutele amandoua astfel incat tusa sa poata bate tare cu arcul si mi se parea ca iese magie. Din „zeama de ou ” rasarea o spuma aaaaalba alba si frumoasa. Doamne cat asteptam sa imi dea arcul la sfarsit. Imi lasa si cateva moate de spuma sa ma satur, niciodata nu ma saturam si mai bagam o data degetele in spuma.

 

Pe cat sunt de dulci si firave, pe atat de greu se fac bezelele…sau, mai bine zis, se faceau:). MIe nu mi-au iesit nici cand le faceam la mixerul de mana, ma plictiseam si de multe ori nu duceam procesul la capat. Cel mai mult mi-am dorit un mixer profesional, static , pentru bezele.

Am avut un Kenwood TitaniumChef pentru testare de la Buzzstore….wow! INitial parea nava spatiala , apoi mi-am dat seama ca este simplu de folosit si cel mai mult, mi-a placut ca poti renunta la anumite „artificii” ajutatoare din ingrediente si totusi sa iasa perfect reteta. Ma refer aici la amidonul care se pune in bezele sau picul de faina pe care tusa nu le folosea. Ma refer si la praful de copt sau bicarbonat care dau „gust comercial” prajituilor. Un robot care bate singur albusurile cu zahar, care te lasa sa ii alegi viteza potrivita si care iti da voie sa faci si altceva in timpul acesta. In ceea ce ma priveste este singurul robot de genul acesta testat si mi se pare ca este deja, de neinlocuit.

L-am folosit pentru bezele si pricomigdale, adica bezele cu nuci. In reteta originala de pricopmigdale se pune si faina dar nu am vrut sa pun. Pur si simplu peste bezea am pus nuca macinata.

Ingrediente:

3 albusuri

120 grame de zahar

20grame de zahar brun

100 grame de nuci masinate

In bolul de mixer se bat spuma albusurile cu zaharul turnat treptat, spuma trebuie sa fie alba imaculat, sa faca moate si sa stea nu curga din castron. L a final amestecati incet cu o spatula nuca macinata. Se pune compozitia cu un pos pe o  tava tapetata,  se da la cuptor cu usa cuptorului intredeschisa si focul mic.

Trebuie focul mic ca ele sa se faca si in interior, altfel devin crocante la exterior si raman moi in interior. Le putem depozita in cutie inchisa si le consumam in timp… 🙂

Succes!

 

Nutella de casa

 

Am in permanenta 4 copii pofticiosi care imi cer dulciuri.  Nutella este dulcele cel mai ravnit poate pentru ca este si cel mai interzis :).

Din pacate, nu am indeplinit intocmai regula „fara zahar” pentru copiii mei  pentru ca mi-a fost mai comod, mai la indemana si, de ce sa ma ascund dupa deget, aveau o sclipire in ochi cand gustau ceva dulce. M-am straduit sa reduc cat mai mult consumul dulciurilor cumparate…am zis ca este un pas inainte.

Din pacate, colectivitatea face ravagii si da la gunoi aproape toata munca mea de pana la 3 ani. Pediatra noastra a spus ca mancarea in gradinita este „balast” si din pacate, avea mare dreptate. Mi-am dat seama astfel, ca nu ii pot proteja asa cum mi-as dori dar pot incerca sa le schimb perceptiile asupra dulciurilor. Avem voie orice dar impartim la 2… luam o ciocolatica si mancam impreuna, luam o sticluta de suc si bem impreuna.

Am incercat astfel, crema de ciocolata cu alune de padure. M-am mirat cand copiii mi-au zis ca este foarte buna si are gust de alune…aaaaa daaa….nutella este crema de ciocolata cu alune?! Atat de „atacate” de dulce sunt produsele cumparate incat celealte arome se pierd. Crema mea de ciocolata are alune adevarate in ea ceea ce nu o face mai saraca in calorii dar o face mai sanatoasa cu siguranta.

Am avut spre testare timp de 10 zile un aparat Kenwood Titanium Chef cu bol pentru mixer si blender. Nu stiu de ce dar blenderul ma ducea cu gandul numai la aceasta reteta de crema de ciocolata.  Asadar l-am pus la treaba 🙂

Reteta este simpla, dureaza mai mult pregatirea ingredientelor si spalarea vaselor decat prepararea in sine.  Avem nevoie de blender si un borcanel in care sa o depozitam 🙂

Ingrediente:

200 grame de alune de padure prajite si fara coaja

100 grame de zahar pudra

50grame de cacao neagra

50 grame de lapte condensat facut in casa

2 linguri de ulei de cocos

putina sare

Se pun toate in blender si le lasam sa se omogenizeze. Am incercat in trecut si fara lapte condensat insa mi se pare mai aproape de original cu lapte condensat. Ii creaza gustul fin de ciocolata. Eu recomand laptele condensat facut in casa, se face foarte simplu si se poate pastra in frigider inchis ermetic timp de cateva saptamani. Sunt de parere ca, atata timp cat nu putem exclude total dulcele, putem sa invatam sa traim sanatos cu el si sunt sigura ca nu sunt singura de aceasta parere. 🙂

 

Tort „trei ciocolate aromate”

Cand intr-o dimineata de duminica stii ce amprenta va purta ziua intreaga. Stii ca urmeaza o zi dulce in care vrei sa sarbatoresti cu familia si atat.

Ca orice alt tort si acesta are o poveste frumoasa, povestea unei duminici in care pregateam in minte masa de pranz si surpriza dulce pentru ziua unui verisor drag. O zi calda de vara in care reteta acestui tort mi-a venit in minte gandindu-ma la cum a fugit timpul dintre noi, cum 20 de ani ai lui Vad au trecut in 20 de zile.

Am vrut un tort de ciocolata si cum nu ma dezic niciodata de zicala „Fa Rai din ce ai!” mi-am creionat in minte reteta si planul de „bataie” dupa care mi-am aruncat ochii in debara si in frigider.

Am pregatit rapid un blat simplu umed de ciocolata intr-o tava de 24cm.  Am folosit la blat o ceasca de expresso…imi place aroma intensa si culoarea pe care cafeaua o ofera.  Urmeaza reteta detaliata mai jos 🙂 Intotdeauna incerc sa dau o nota personala lucrurilor pe care le fac, sa le aranjez pe placul meu in intregime, sa nu fac compromis la calitate si mai ales sa nu compromit acel:” wow e bun!! chiar bun!” de la sfarsit. Mi se strange sufletul inainte de fiecare prima degustare. Sunt inca la faza in care orice parere o iau foarte personal. De fiecare data cand pregatesc un tort imi derulez in minte ce am gresit in alte retete, caut perfectiunea prin natura existentei mele,  In limita omenescului, mi-am creat „perfectiunea mea” si ea se confirma cand tortul dispare de pe platou in cateva minute.

Revin la tortul cu trei ciocolate 🙂

Cat timp s-a copt blatul am pregatit o crema de ciocolata neagra, un ganache de ciocolata neagra cu frisca neindulcita, cafea si lapte condensat( facut in casa) . Am pus crema la racit si am continuat cu crema de ciocolata cu lapte…pentru ca nu aveam la indemana ciocolata cu lapte am facut o crema de ciocolata neagra cu mai mult lapte condensat, am mers la risc dar a functionat :). S-a copt blatul si cat am asteptat sa se raceasca am facut si crema de ciocolata alba. Am facut o crema de vanilie in care am pus cateva cuburi de ciocolata alba si putina frisca neindulcita. Tortul trebuie sa fie dulce dar nu exagerat… Unul din motivele pentru care modific retetele este ca nu imi place gustul extem de dulce, trebuie sa simti si celelalte ingrediente, sa nu anulam alte arome cu zahar.

Am decorat tortul cu bucati de ciocolata, bezele facute de mine si fructe, toate asezate (dupa inspiratia de moment) pe o glazura oglinda de ciocolata amaruie.

Blat umed de ciocolata 

200 gr faina

200 gr de zahar

5 oua

o ceasca de expresso neindulcit

50ml ulei

1 praf de copt

1 praf de sare

50 grame de cacao

Amestecam ingredientele ude cu zaharul pana acesta se topeste. Separat cernem ingredientele uscate si le adaugam peste crema obtinuta. PUnem in tava tapetata cu hartie de copt si dam la cuptorul preincalzit pan atrece de testul scobitoarei.

Crema de ciocolata alba: 

100 grame de crema de vanilie(din 2 galbenusuri, 100gr de zahar, vanilie si 100 ml de lapte)

100 grame de ciocolata alba

50 ml de lapte condensat indulcit

100 grame de zahar

100 ml frisca neindulcita

In crema de vanilie calduta omogenizam ciocolata alba topita si laptele condensat. Separat batem frisca cu zaharul si amestecam cu crema de ciocolata. Dam la rece pana o folosim.

Crema de ciocolata cu lapte 

100ml de frisca

100 grame de ciocolata cu lapte

30 grame de cacao

100 grame de zahar

50 ml de lapte condensat indulcit

100 gr de mascarpone

Topim ciocolata si o lasam deoparte. Mixam zaharul cu mascarpone, dupa ce se topeste zaharul adaugam laptele condensat si cacao. MIxam bine, adaugam ciocolata si apoi frisca batura. Dam la rece.

Crema de ciocolata neagra:

100ml de frisca

100 grame de ciocolata neagra

50 gr de cacao

100 grame de zahar

50 ml de lapte condensat indulcit

100 gr de mascarpone

Procedam la fel ca la crem ade ciocolata cu lapte.

Glazura:

1 plic de gelatin agranule pus la hidratat in apa rece

100 gr ciocolata neagra

50 ml lapte condensat

Topim ciocolata in lapte condensat si cand este putin caldut amestecam gelatina, asteptam sa se intareasca putin dar trebuie as fie lichida cat sa curga frumos.

Dupa ce blatul s-a copt si racit, il taiem si incepem montarea lui intr-o forma detasabila.

Eu am insiropat cu lichior de cafea dar se poate folosi orice alt sirop sau chiar cafea expresso. Am pus cate o crema pe fiecare blat si am dat la rece. Intre timp am facut glazura si am turnat-o peste tortul rece de la frigider.

Am ornat cu ce am avut la indemana 🙂

A fost foarte bun, dupa spusele pretentiosilor mei de acasa.

 

 

Tort de ciocolata cu visine

Exista oare femei carora sa nu le placa visinele din visinata?

MIe imi plac la nebunie…! Mamei, la fel… tortul acesta l-am facut pentru mama, pentru ca era ziua ei si incercam sa gasesc combinatia potrivita. Ma gandeam la toate noptile pierdute de ea pentru noi, la viata dulce si amara , la visinii din gradinile parintilor ei… ma gandeam cum sa fac sa le pun cumva laolalta? Cum sa fac sa-i treaca prin minte, in timp ce mananca tortul acesta,  toate lucrurile bune din viata noastra si sa uite cu totul de cele rele.  Acest tort a fost si este asemeni cuvantului „mama” , simplu dar cu atat de multa insemnatate, plin de putere si gingasie in acelasi timp si in egala masura.

Blatul a fost unul simplu, buretos, un pandispan cu cacao, recunosc ca am pus ceva mai multa cacao :), insiropat cu visinata si cu crema de ciocolata . Am facut o dulceata fina de visine pe care am pus-o in mijlocul cremei, adica am aplicat crema de ciocolata pe marginea blatului, lasand un cerc de 5cm diametru in mijloc, acolo am pus dulceata.  A fost de efect maxim, in momentul in care am taiat tortul s-a revarsat in farfurie dulceata fina acrisoara. Toti invitatii au fost foarte placut surprinsi si dorinta mea de a-I aminti mamei de livezile cu visini bogati ale bunicilor mei, a fost implinita dar la scara mai numeroasa pentru ca aceeasi reactie au avut-o si fratii ei prezenti la petrecere.

Cred ca a fost cea mai dulce realizare pentru ca mama era foarte mandra de mine…La noi in familie se gateste mult, pentru matusile mele este o rusine sa cumperi prajituri. Ele spun ca din doua oua, putin zahar si vointa faci ceva in casa mai bun ca la cofetarie. Daca ele mai cer o portie de tort, e ceva, adica e ceva important. Imi place sa cred ca am mostenit dorinta asta de a face ceva bun cu mainile mele, cu eforturi si totul doar pentru ca cei dragi sa fie fericiti si mandri.

Blat de ciocolata:

-200 gr faina

-150 grame de zahar

-5 oua sepatae

-30 grame decacao

-50 de grame de ciocolata neagra topita

-1 praf de sare

-1 praf de copt

Crema de ciocolata:

-100 grame de unt moale

-100 grame de zahar pudra

-200 grame de ciocolata amaruie topita

-200 grame de mascarpone

-100 ml frisca lichida

Visine:

-200 grame de visine (congelate sau compot)

-100ml apa

-150 grame zahar

-20 de grame de amidon

Preincalzim cuptorul la 170 grade, tapetam o tavade tort cu hartie de copt si pregatim blatul. Albusurile se bat spuma cu putin zahar in imp ce ga;benusurile se bat crema cu zaharul. Peste crema de galbenusui adaugam ciocolata topita si racita(la temperatura camerei) apoi cernem peste faina, praful de copt, cacao si omogenizam. Adaugam spuma de albusuri incet cu spatula. Dam la cuptor pana la testul scobitoarei.

Pregatim crema care este indicat sa stea la rece cateva ore inainte de a o folos.

Topim ciocolata. Amestecam untul  si zaharul pudra pana se topeste zaharul complet, adaugam incet ciocolata topita si racita si apoi adaugam mascarpone si frisca lichida. Omogenizam si dam la rece.

Cat timp se raceste baltul si crema asteapta in frigider pregatoim dulceata de visine. Punem l afoc visinele, apa si zaharul pana incep sa clocoteasca. Dizolvam amidonul incatevalingurite de apa si aduga peste fiertura. Dam in catevaclocote si luam de pe foc.

Cand blatul e racit complet putem asambla.

Taiem blatul in 3 parti egale. Punem primul blat, insiropam cu visinata( indicat ar fi sa o diluam daca tortul nu este numai pentru adulti sau sa o inlocuim cu un sirop de visine, compot) Punem un strat generos de crema si in mijloc duceata, repetam pana la ultimul blat pe care il vom acoperi, deasemenea cu crema. Dam la rece pentru, cel putin, 3 ore.

Putem decora cu orice…ganache de ciocolata, dantele de ciocolata, jeleu de fructe, dulceata … orice avem la indemana si orice ne cere imaginatia.

Este un tort simplu de facut, dupa parerea mea, ai nevoie doar de motivatia potrivita.